Daca ar exista o carte numita simplu si banal „Roman mandru de tara mea” , cu siguranta ar exista in ea un capitol intreg dedicat acestor trasee montane de o frumusete pitoreasca aparte. Vorbim, fireste, de traseul pe Transfagarasan si de culoarul Rucar-Bran.
Despre Transfagarasan si experiente mistice
Despre Transfagarasan s-a vorbit mult. E stiut asadar ca prin Transfagarasan intelegem intr-un limbaj mai explicit Drumul Național 7C (DN7C). El este numit „Transfagarasan” pentru ca leaga regiunea istorica a Munteniei cu Transilvania, strabatand Muntii Fagaras, cei mai inalti munti din Romania. Este un drum asfaltat, ce se situeaza pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul soselelor alpine din Romania, dupa Transalpina (DN67C) din Muntii Parang.
Ceea ce, pentru mine, conteaza insa cu adevarat, trebuie spus intr-un alt fel de limbaj. Si anume, trebuie precizat ca pentru mine prima vizita in Transfagarasan a insemnat, odata cu drumul serpuit in care treceam efectiv printre nori (cu masina, nu cu avionul), o prima experienta transpersonala. Adica un fel de intalnire cu divinitatea (ce sta in fiecare?…), o stare launtrica ce s-a lasat cu un soi de extaz mistic ce m-a tinut cateva zile bune. Si nu, nu infloresc cuvintele aici. Si nu, nici nu am sa intru in mai multe detalii despre ce am trait atunci, acolo. Vorbesc insa din experienta mea, din primele mele amintiri cu acest loc mirific. Loc pe care il recomand din toata inima sa il vada cu ochii lui si sa il traiasca cu toata fiinta lui fiecare om nascut in Romania. Si nu numai.
Balea Lac – principala atractie turistica din Transfagarasan
Tot drumul e de poveste... Cu peisaje si diverse alte atractii turistice ce merita vazute si savurate pe indelete.
Precum e Balea Lac, principala atractie turistica din Transfagarasan, un lac glaciar de o frumusete aparte ce poate fi admirat doar in sezonul cald, cand drumul e deschis. Va las cu cateva imagini reprezentand franturi din povestea mea acolo, sugerandu-va insa cu caldura sa va creati propria experienta, cu propriile voastre fotografii in Transfagarasan. Pozele nu sunt editate.
Daca vrei sa innoptezi in aceasta zona mistica si cauti asadar o cazare in Transfagarasan, gasesti aici mai multe variante destul de placute din care poti alege. Daca vrei sa mergi la sigur, iti pot recomanda Cabana Rustic Balea si Pensiunea Balea Sat. Ambele sunt situate in Cartisoara, judetul Sibiu, adica pe drumul principal Transfagarasan, foarte aproape de Balea Lac. Si ambele sunt dotate cu terasa si bucatarie, lucru esential daca iti place sa si gatesti un pic in deplasare si sa-ti savurezi bucatele in natura.
Scurt popas la Vidraru
Pe noi ne-a prins insa seara la Barajul Vidraru, cel mai inalt pe care l-am vazut vreodata. Construirea lui a durat 5 ani jumate, incepand cu 1960 si a presupus numeroase sacrificii omenesti. Se poate practica si bungee jumping aici (eu nu m-as risca insa ).
Ne-am cazat la Hotel Posada Vidraru situat la doar 200 de metri de barajul Vidraru. Din unele camere te poti bucura de o vedere incomparabila asupra lacului, barajului si a Muntilor Fagaras. Eu zic ca merita!
Drumetia noastra continua prin Arges…
Dimineata urmatoare ne-a prins in judetul Arges. De altfel singurul oras de pe traseul Transfagarasan este Curtea de Arges. Ei bine, aici nu ai voie sa ratezi manastirea Curtea de Arges, cea de care se leaga legenda Mesterului Manole si a sotiei sale Ana. Am fost impresionata de arhitectura ei bogata in detalii si am inteles astfel de ce e una dintre cele mai iubite obiective turistice din Romania.
Cu toate acestea, mi-a atins sufletul mai degraba o bisericuta inalta din spatele manastirii Curtea de Arges. Si asta nu datorita arhitecturii ei spectaculoase, cat a vegetatiei ce urca in culori pe zidurile ei. Personal ador toate cladirile cu vegetatie pe ele…
Culoarul Rucar-Bran, un drum cu peisaje de poveste
Drumul nostru a continuat prin culoarul Rucar-Bran (DN73), o zona atat de pitoreasca cum rar mi-a fost dat sa vad ochilor! Cu adevarat ca-n povesti in ceea ce priveste peisajul, dar si la propriu plina de povesti istorice de tot felul, dat fiind ca in urma cu sute de ani exista aici un drum comercial. Fotografi de pretutindeni traverseaza zona in toate anotimpurile doar pentru a captura cateva imagini emblematice cu aceasta zona ametitoare ce leaga Muntenia de Transilvania. Ne-am oprit si noi asadar sa admiram privelistea si sa o pastram cu noi prin cateva imagini. Pozele ma includ si pe mine, insa promit sa revin cu alte poze doar cu peisajul, in viitor – desi iti recomand, fireste, sa nu astepti pana atunci si sa iti faci tu un album propriu cu acest culoar magnific!
Povesti cu vampiri si branzeturi naturale
Culoarul Rucar-Bran duce, fireste, la Bran, loc in care ne-am oprit si noi. Am vizitat asadar faimosul Castel Bran, principala atractie a zonei.
Nu l-am vazut pe contele Dracula pe-acolo sau alti vampiri – decat eventual pe decoratiuni de tot felul de-ale negustorilor din zona, alaturi de rulouri de cascaval afumat si de branza de burduf in coaja de brad. Dar am ramas cu imaginea de basm a acestei portite ferecate, desprinsa parca din povestile cu Feti Frumosi…
Am ajuns acasa cu sufletul plin de frumos, cu o fericire linistita deplina, ce ba ma cufunda in visare, ba ma mana la noi aventuri sau fapte bune…
Asta iti doresc si tie, draga cititorule. Asa ca, drum bun sa ai! 🙂
